In doliu pentru Teo Trandafir – Faust Revival

“Dear friend, all theory is gray, And green the golden tree of life.”
Mephistopheles

canadian levitra

viagra cheap free shipping

 
Nu a fost dragoste la prima vedere. As fi magar sa imi arog macar o boare de vant din vreun uragan afectiv. Am iubit-o in timp, incet, calcand apasat pe cararile fauviste ale Antenei si PROTVului. Un timp am uitat-o si alt timp mi-am amintit-o zambind si ciripind. I-am acordat o medalie de vasc jumatate uscat si o coroana din rotite de ceas vechi si bile de sticla colorate. Nu mai tin minte daca imi sugeam degetul cand o urmaream transformandu-se, ca un personaj reusit de scenariu, dar stiu sigur ca ne bucuram impreuna pentru fiecare kilogram in minus al ei si pentru fiecare minut fara plictis al meu.

Teo Trandafir nu a fost subiectul orgasmului meu sexual si a fost, deseori, motivul orgasmului meu intelectual. Ma fericeau sinapsele ei electrice si prezenta de spirit. Niciodata nu am vazut-o atat de incurcata ca ieri. Am avut o strangere de inima in momentul in care au inceput sa i se rostogoleasca dintre buze punctele de suspensie. Fireste ca o cunoastea pe Liliana Minca, “dar numai personal”.

Teo Trandafir a intrat in moarte clinica, eu am intrat in doliu. Nu stiu daca am rabdare sa o astept in aura luminitei de la capatul tunelului. Nu stiu daca  Mircea va avea. Sunt convins ca si eu si el ne-am fi gandit o vreme indelungata daca sa-i donam un rinichi, in caz ca ea ar fi avut nevoie.

Nu trebuia sa spuna ca e candidata PDL-ului la Camera Deputatilor în Colegiul 19, pentru ca iubeste copiii prea mult. E mult prea faustian.