Iubita lui vorbeste tot ce vede

M-am dezamorasat prea repede, a nins prea repede, drumurile se scurteaza, hainele intra la apa. Fiu’meu trece cu iubita lui prin living prea repede, o tine de mana, aproape o taraste in dormitorul lui (acum este al lor), ma gandesc ca o baga acolo si mananca din ea cate o bucata, o degusta. Iar ea se lasa. E un copil bun.
Ma gandesc, intre timp, la memoria colectiva a omenirii, la subconstientul nostru colectiv, un fel de masinarie care, intr-un fel sau altul ne-a plasat tot in jungla, atat timp cat carnea noastra este comestibila, buna de hranit fiarele. Sau suntem niste fiinte secundare de care planeta asta va trebui sa se curete, la un moment dat.
Iubita lui vorbeste la telefon. Vara’mea imi zice fata asta vorbeste cu ochii. Vorbeste tare, cantat, nu are nimic de ascuns, are o problema cu o gazda sau asa ceva, iar un examen nu este luat daca are o nota mai mica de 8. E un copil bun.
Astazi am fost trist toata dimineata, m-am speriat tare ca o iau de la capat, asteptam sa nu-mi mai placa nici macar sa fumez si, la un moment dat, chiar nu mi-a mai placut.
Ancai nu i-a placut cand i-am scris ca renuntarea seamana mereu a zen, am murit de ciuda ca am suparat-o, mai ales ca ea vegheaza cumva ca sa-mi fie bine iarna asta.
Apoi, mi-am adus aminte de dementa si bolile copilariei, de sindromul din fiecare, a inceput sa ninga ceva mai moale, fulgii erau pufosi, i-am vazut si nu m-am mai gandit la moarte.
Imi place cum vorbeste iubita fiului meu. El zice “Asa e ea, vorbeste tot ce vede” si-mi face cu ochiul intr-un fel care ar trebui sa-mi spuna ca poate manca din ea de cate ori va pofti pana ea o sa mai creasca. Dar e un copil bun si imi place ca sta prin casa. A inceput sa arunce parul strans in gratarul de la scurgerea cazii, mai spala cate o farfurie mai unsuroasa de care nu se apropie nimeni altcineva si, mai ales, mi-a spus ca intentioneaza sa curete de praf scheletele de prin dulapuri.

Somn usor si buna dimineata

remember decembre 2007

no employment check cash advance, payday loan centrelink

Noaptea asta mi-o voi petrece in spital, la capataiul unuia dintre cei mai importanti oameni din viata mea.  Eu am numit-o inger. Ma va recunoaste si-mi va aduce aminte de copilarie, de sat si de iubirea neconditionata. Sau nu voi intelege nimic din ceea ce va spune. Ma va primi intr-o lume anume care nu este a mea si nici a voastra. Voi vedea cat de obosit trebuie sa fii atunci, pentru a putea crapa usa cea grea. Sau cat de puternic. Eu nu stiu nimic, nici chiar daca voi sti ceva.

Somn usor si buna dimineata!

A

i-am facut cunilingus bucataresei

Mananc si scriu. Mananc. Pui la cuptor asezonat, plus alte cuvinte si mirodenii aduse de nevasta mea tocmai din Statele Unite, iar acolo aduse din toate colturile lumii. Nu stiu de ce s-a carat cu ele in tara, ca aici sunt magazinele pline, dar ce-i pot face ?! Ea spune ca praful de usturoi este indispensabil intr-o gospodarie si nu a gasit pe nicaieri. Intre noi fie vorba, praful ala de usturoi este o chimicala imputita. Dealtfel, a fost sarbatoare in casa, pentru ca I nu gateste deobicei. A fost fatal pentru toti sa aprinda cuptorul tocmai azi, pe canicula, dar – la naiba ! – a trebuit sa-i dam Caesarului banutul si sa ramanem toti perplecsi de efortul, bunavointa si zambetul cu care ne-a blagoslovit pe toti, bucatareasa noastra de ocazie. « Sefa ! » – a corectat ea.  Continue reading

te iubesc, Andaa, stii ca te iubesc, fireste ca te iubesc, iubito

Dimineata am gasit mesajul acesta de la Andaa: “…si uite cum un scriitor banalizeaza o sintagma care a facut ca romeo sa se sinucida”.

Numai pentru Andaa: noaptea asta nu vom vorbi. Vom dormi si vom respira usor, unul fara celalalt. Avem nevoie de asta. Simti?

cadavrul, tata, oglinda si portia de sushi

Andaa mi-a zis uite iti trimit un film absolut ingrozitor. Sa-mi zici daca e trucat. E cel cu arborele care cade pe chinez ? Nu. Cel cu individul care-si baga capul in vaginul tipei ? Nu. Trimite-l, dar pregateste-ma inainte, nu am chef sa vad filme absolut ingrozitoare fara sa fiu pregatit. O inmormantare. Groapa, sicriul, groparii manuiesc franghiile, ele se rup, sicriul se rostogoleste in groapa, cade peste un alt ins. De sub sicriu i se mai vad doar picioarele, de la genunchi in jos, cuminti, aliniate unul langa celalalt precum cele ale vrajitoarei strivite sub casa Doroteei. Nu este trucaj. Un sicriu a cazut peste un ins. Ai vazut cat e de ingrozitor ? Ma rog, se putea si mai rau. Pot sa te sun ? Totul tine de sistemul de referinta. Suna-ma! Continue reading

genealogia unei degustari (vinuri rare pentru creiere sofisticate)

Te avertizez, cititorule, ca urmeaza o amintire, iar amintirile sunt, de cele mai multe ori, plictisitoare pentru tine. E ca si cum i-ai arata unui tip langa care ai nimerit in tren si care tocmai s-a trezit din somn, cu capul pe umarul tau si cu gura deschisa mozolindu-ti camasa cu saliva, poza cu nemaipomenita ta sotie, dealtfel o femeie absolut obisnuita. Un chip banal incadrat de bucle satene, zambet sters, ochi probabil caprui, nas nici prea mare, nici carn, nici acvilin, nici etc.. Ce ar putea sa insemne acea fotografie pentru acel strain ? Mai mult nimic. Pentru tine ce inseamna ?! Totul, destul de mult, putin sau, ca si pentru el, mai mult nimic. O amintire nu prezinta interes pentru intalnirile pasagere din viata ta, decat daca promite o situatie exceptionala. Continue reading

termopile remake

O iubesc pe Andaa. Sau nu o iubesc pe Andaa. Nu stiu precis. Cert este ca, de cand ne cunoastem, la orizont au aparut un dromader si crucisatorul Potemkin. Nu ma intrebati de ce, pentru ca nu stiu. As fi preferat un vas de croaziera care sa mearga la Polul Nord si o trasura la care sa fie inhamat un Gelderlander tanar. Sau chiar o juninca Baltata Romaneasca, cu descendenta Simmental, in pauza de rumegat. Acum se lasa seara peste oceanul dunelor si cerul este din ce in ce mai rosu-mov. Le privesc siluetele cum se apropie, cum se transforma din puncte in umbre si apar, din ce in ce mai mari, pana vor navali pe terasa. Nu mai e mult pana atunci. In timpul asta imi curat arma, cu migala. Am programat pentru maine Termopile remake. Anda merita tot ce e mai bun. Asta este cusurul ei. Merita. Continue reading