Andaa mea si-a facut un nou obicei de a intra in casa. Ii e lene sa scoata cheia sa deschida si, cum iarba fiarelor s-a ofilit inainte sa o puna la presat in Cotidianul, intre articolul lui Sutu si alte tampanii care apar prin ziare, se da cativa pasi inapoi, isi ia avant si se arunca in usa pana o darama, moment de la care tot ce se intampla in garsoniera este “spectacol la liber” pentru vecini, doamna administrator, care apare de fiecare data cu acelsi refren (“cand imi citit si mie apele?”) si ceilalti locuitori ai universului, fara deosebire de sex, planeta muma, rasa sau orientare cosmico-religioasa. Cel mai interesant este CUM se arunca Andaa in usa. In niciun caz cu umarul sau soldul, sau alte parti mai greu vatamabile ale trupului ei fragil. Se arunca cu fata, in plin, cu mainile desfacute, parul despletit si pieptul inainte, ca intr-o imbratisare a ceea ce ar putea fi dincolo, netinand cont de PAL-ul grosolan sau furnirul scorojit. Este perioada ei de gratie in care nimeni nu o poate convinge ca nu va fi in stare sa treaca prin materie solida fara sa se vatameze sau fara cheia potrivita (ea nefiind invatata, inca, cu sculele patrunzatoare sau gauritoare, fie ac de cusut, vibrator sau pickhummer).

La inceput i-am sters sangele si am pansat-o, dupa ce i-am tinut morala vreo ora, timp in care ea ma mangaia si ma lua de gat si ma saruta si ma tragea de par (adica, nu o interesa deloc morala mea), i-am bandajat ranile, i-am bandajat ranile, dragi cititori, si i le-am sarutat de cate ori i-am schimbat pansamentele. De fiecare data s-a vindecat frumos, fara cicatrici, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, ca si cum lumea din jur a fost, este si va fi un spatiu fluid, mobilele sunt moi si pufoase, iar casele cu peretii de voaluri transparente nu ar avea niciodata nevoie de usi.

Ieri, a avut iar o tentativa de a da spargere la amarata aia de usa manjita cu vopsea beige de ulei, de cel putin 10 ani. Stiu ca a facut fobie la pereti si usi inchise si, de cate ori vede una, incep sa o doara toate organele, ca si cum impactul tocmai s-a infaptuit, asa ca ma grabesc sa scot repede cheia, descui, o iau in brate si sar pragul cu ea in brate, dupa care o arunc in patul care scartaie lung din arcurile lui greu incercate si oarecum ruginite de la transpiratie. Glumesc si o intreb ce pozitie prefera pentru coit, ea se supara din cauza “coitului”, eu ma supar ca se preface ca nu pricepe mica mea tentativa de gluma, ea imi reproseaza ca e satula de umorul de limbaj al grosolanului de Nelu Peiu, asa ca se lipseste de al meu si, asa, din una in alta, iar am ajuns pe site-ul ala literar unde Andaa are clienti vechi carora le aplica periodic cataplasme cu urzica vie pe chelii “ca remediu pentru caderea parului si inactivitatea creierului”, zice ea.

“Ce sa-i mai scriu batranului patetic?!”, intreaba ea retoric, zambind in coltul gurii. “Iar se ia de tine, de mine, pe mama a facut-o naparca, pe tata lichea…”. Eu rad si ii amintesc ca piesa aia trebuie terminata in doua zile, ca afara sunt exact atatea grade ca in Barbados dupa ploaie si ii promit ca, daca il lasa dracului in pace sa mai respire si el, ii vom trimite batranului muist, de ziua lui, un animal gonflabil din magazinul ei virtual, “sa se veseleasca si el la o bere cu amicii pe care nu-i va avea niciodata (bere pe care tot amicii o vor plati, fireste)”. Andei i-a intrat in cap sa-i trimita astuia un vibrator sau un ham sau mai stiu si eu ce jucarea erotica “care sa-l gadile la prostata”. Nu m-ar supara sa cumpar produsul, mai ales ca astea de pe www.amorshop.ro sunt lasate special de Andaa mai ieftine, dar stiu ca puslamaua aia batrana si zgarcita le va vinde direct din tipla, fara sa se bucure de ele si atunci, a quoi bon sa-i umflu eu buzunarele?! Ma enerveaza ca Andaa pierde vremea cu el, asmutindu-l si enervandu-l. Stiu ca pentru ea e o mare distractie sa il puna pe jar si ca ii asteapta cu nerbadare reactia, in privirile avide ale celorlalti spectatori (membri ai site-ului) care, cu mici exceptii, tac malc, dupa care ii scriu ei pe mess ca sa o felicite “ce bine i-a tras-o mahalagiului” si sa impartaseasca cu ea hohotul de ras. Si-l imagineaza spumegand de furie, dand explicatii peste explicatii, inventand replici cat mai veridice, de parca i-ar pasa cuiva de onoarea lui de familist. Stie si el, amaratul, ca nu e decat un muist batran si patetic, la sfarsit de cariera sexuala, ca se duce dracului totul cat de curand, ca pe Andaa nu o va putea avea vreodata in viata, oricat se va stradui, orice ar inventa. Si asta nu pentru ca ea ar fi mai desteapta, mai frumoasa sau mai bogata, dar pentru ca ea este TANARA. Este la inceput de drum, in fata unei usi pentru care nu are nevoie de cheie sa o descuie pentru ca o poate scoate din tatani cu propriul trup, fara sa-i ramana cicatrici.

I-am smuls Andei laptopul din mana, i-am schimbat iar parola de acces pe site-ul cu pricina si am intrat pe Scenarista sa citesc comentariilem la ultimul text, dupa reprosul ei care m-a lovit adanc “Tu chiar nu vei fi in stare vreodata sa urasti pe cineva cu adevarat”, de parca mi-ar fi spus: “Tu chiar nu vei fi in stare vreodata sa iubesti pe cineva cu adevarat”.

- Hai la treaba, i-am zis. Iubirea trece prin stomac. Daca vrei la mare, treci la Actul IV…

…

Dragi prieteni,

Am fi vrut ca aceasta scrisoare să nu aibă atâţia destinatari, să rămână printre amintiri, fără să se transforme într-un strigat de ajutor. Suntem doi tineri părinţi Florentina (asist. univ dr. la Univ Tehnică „Gh. Asachi” Iasi) şi Florin Sîrbu (lector univ dr. la Univ „Al. I Cuza” Iaşi) şi avem doi copii minunaţi Traian, un băieţel de 4 ani şi Daria o fetiţa de 11 luni, pe care-i iubim mai mult decât orice pe lumea asta. Ziua de 10 iunie 2008 ne-a marcat în mod dramatic vieţile. Trecem prin momente cumplite de disperare, de teamă, de speranţă, de rugăciune, de nesomn, de permanentă nelinişte sufletească. Coşmarul vieţii noastre. Motivul: La un control dermatologic de rutină (fetiţa noastră avea 2 dunguliţe galbene deasupra călcâiului drept) ni s-a recomandat să facem o analiză de profil lipidic pentru că ni s-a spus că s-ar putea ca acele dunguliţe să fie depuneri de colesterol care se numesc xantoame. Am făcut analiza şi odată cu rezultatul ei a început coşmarul nostru. Fetiţa noastră avea colesterolul de 950 mg/dl în condiţiile în care, un copil de vârsta ei ar trebui sa aibă colesterolul situat între 50 şi 100. Am vorbit în acea seară la telefon cu foarte mulţi medici. Toţi mi-au spus acelaşi lucru (aşa valori ale colesterolului nu au mai întâlnit, nu există, sigur este greşită analiza). A doua zi m-am internat cu fetiţa la Spitalul Sfânta Maria unde am repetat analiza şi ni s-au făcut numeroase alte investigaţii. Rezultatul a fost aproape acelaşi. Colesterolul era de 1036 mg/dl. Am plecat de urgenţă la Bucureşti unde am fost internată la IOMC la doamna profesor dr. Ciofu. Nici dumneaei nu mai întâlnise un asemenea caz. I-a pus Dariei diagnosticul de hipercolesterolemie familială homozigotă. O boală genetică extrem de rară care afectează 1 la 1 milion de persoane în condiţiile în care ambii părinţi sunt bolnavi. Dar noi suntem amândoi sănătoşi (avem colesterolul de 160 si 180) şi nimeni în familiile noastre nu are/a avut colesterolul ridicat. De aici vine ciudăţenia si raritatea acestei boli căreia noi încercăm să îi facem faţă şi despre care citim zi şi noapte diferite tratate, articole etc pe Internet. M-am internat apoi la spitalul Fundeni la dr Constantinescu A. Rezultatul la analize a fost acelaşi colesterol mai mare de 1000. Diagnosticul acelaşi. Acel un singur caz la un milion, despre care vorbesc toate sursele medicale, e al nostru. INDICATIA TERAPEUTICA: transplant hepatic Descrierea pe scurt a bolii: colesterolul ajunge în organismul nostru pe 2 căi: alimentaţie (25%) şi produs de ficat (75%). Acest colesterol trebuie metabolizat cu ajutorul receptorilor LDL. Daria nu are aceşti receptori sau sunt bolnavi……. De aceea tot colesterolul (grăsimea) îi rămâne în organism, în sânge, şi se depune pe organele interne, pe pereţii vaselor de sânge, provocând inclusiv moarte subită prin stop cardiac. Medicamentele care se dau pentru a reduce colesterolul (statine) nu-l reduc decât cu maxim 25% şi nu se dau la bebeluşi, ci după vârsta de 10 ani. Se mai face afereza sângelui (un fel de dializă prin care sângele îi este scos din corp si curăţat de grăsimi). Această procedură ar trebui făcută o dată pe săptămână dar nu se face la bebeluşi pentru ca ar trebui să stea nemişcaţi 6 ore. Acest aparat nu există la noi în ţară. Costul în Italia este de 1000 de euro săptămânal. Singura soluţie este transplantul de ficat. Din fericire, eu (mama) am aceiaşi grupă sanguina cu a Dariei şi sper să fiu eu donatorul.. Norocul nostru este că am descoperit această boală la timp şi că organele interne ale Dariei nu sunt încă afectate. Dar, am fost înscrişi pe lista naţională de transplant de ficat la numărul 134. În condiţiile în care, la un spital din România, pentru a i se face analizele Dariei am aşteptat câteva ore pe holul spitalului cu ea în braţe stau şi mă gândesc cât trebuie să aşteptăm pentru transplant. …Si Daria nu are timp. Daca nu facem nimic acum, la 4-5 anişori va trebui sa-i facem 2 operaţii: un transplant de inimă şi unul de ficat. Dacă ficat, să sperăm că îi pot da eu, cine oare îi va da inima? În România mortalitatea în urma transplantului de ficat este cu 14% mai mare decât oriunde în Europa (conform studiilor efectuate pe baza statisticilor Registrului European de Transplant de Ficat, www.eltr.org). Şansele de a duce o viata normală după transplant la bebeluşi sunt de peste 90%. Ne-a fost recomandată de medici români şi străini o clinică din Belgia, Saint Luc. Deja corespondăm cu ei. Costul transplantului efectiv 85.000 de euro. Este cel mai ieftin din Europa. Am fost programaţi pentru o consultaţie la începutul lunii august şi avem speranţa că o putem opera pe Daria în următoarele luni. Iată de ce dorim să vă povestim ceea ce ni se întâmplă. Pentru că sperăm în înţelegere şi ajutor. Vrem să ne facem cunoscut cazul fiindcă doar aşa toţi cei care ar putea să ne sprijine o pot face. Orice ajutor (material, rugăciune pentru sănătatea Dariei, informaţii, recomandări pe care ni le puteţi face la firme care pot să ne sponsorizeze fiind scutite astfel de la plata impozitului pe profit cu până la 20%) pe care ni-l puteţi oferi îi va creşte Dariei şansa de a trăi.

Vă mulţumim pentru că ne ajutaţi, fie şi numai citind aceste rânduri!
Conturi deschise la BRD Iaşi (cod SWIFT: BRDEROBU): – RO96BRDE240SV01597572400 pentru RON – RO88BRDE240SV01597732400 pentru EUR – RO46BRDE240SV24567202400 pentru USD Titular cont: SÎRBU CONSTANTIN FLORIN Cont paypal: florinsarbu@yahoo.com

preluat de pe http://realiatealuipetria.blogspot.com/2008/07/leapsa-pentru-daria.html

Eu si Andaa mergem, maine seara, la concert, la Sorin Oprescu!  Ne vedem la 7, in fata Academiei Militare.

Sunt pe cale sa revolutionez arta jucariilor erotice. Voi inventa un vibrator in stare flasca – la nivel de macaroana fiarta – care sa intre in erectie la contactul cu mucoasa bucala. Un vibrator care sa ti se scoale in gura, sa il simti cum creste, cum se intareste si se ingroasa si explodeaza semet in valuri de sperma inundandu-ti gatul, stomacul si intestinele. Sperma in sange, mes amis… Ce poate fi mai fatal si mai vital ?! Protototipul i-l voi darui bunului meu amic Ionel Meiu. Ionel e poet si om civilizat. Eu l-am numit mereu Nelu, asa cum ii zic parintii si vecinii. La inceput nu i-a placut. Nelu nu e nume de poet, mi-a zis cu amaraciune, blamandu-si nasa lipsita de imaginatie. “Mai bine ma botezau Ion. E un nume puternic si percutant”. dar cum, pentru mine, pana si Iliescu e tot “nea Nelu” si, vorba aia, a fost presedintele unei tarii, de ce n-ar fi Nelu si poetul Ionel Meiu ?! Cuminte, cuminte, tata bun si sot exemplar. Are casa de lemn model pe plus unu si multe frustrari. Intre noi fie vorba, este un nemernic libidinos si misogin, suparat pe lume si lipsit total de caracter. O sa vedeti de ce. Cert este ca nu auzi niciodata din gura lui un cuvant “urat”. Este exact stilul de mascul cu mari probleme erectile care nu mai poate dar tace cand le face, dupa care merge la cumparaturi cu bani numarati, curata ceapa pentru ciorba nevestei pe care nu-mi mai amintesc precis cum o alinta (cred ca Mami sau asa ceva…), dupa care isi sufleca manecile camasii chinezesti de piele si intra pe internet la agatat idioate. Fireste ca sunt mii de idioate de agatat asa cum sunt si milioane de idioti gata sa intre intr-o romanta curata ca lacrima care sa se transforme, de la a doua intalnire, intr-un futai pe cinste intr-un veceu public sau in vreo garsoniera sordida, fara flori si sampanie, fara pre si postludiu. Aproape toti poeti de net, surrealisti ai viselor cu polutii nocturne peste vremea majoratului, destul de mult catre cea a andro si menopauzei.

Fireste ca Ionel Meiu, amicul meu, sau, mai bine zis, fostul meu amic, e nefericit si singur, chiar daca insurat cu Mami, sau asa ceva. Munceste de mic si scrie poezii pentru a-si rezolva dramele metafizice. Uneori le dedica duducilor internaute ranjind satisfacut la monitor. Se vede in el de lucios ce e. I-l sterge mereu mami de praf cu servetel de masa inmuiat in spirt medicinal. Pe ea n-o intereseaza prostiile astea. Stie ca barbatul ei a avut liber la banii pentru un ISBN chiar daca nu pricepe prea bine ce dracu e ala, numai ca il vede materializat in teancuri de volume cu aceeasi coperta, sub patul conjugal si il vizualizeaza, uneori, la cate o zi de nastere, cand teancul se mai micsoareaza cu o carte. Cate o ora, pe putin, sta poetul Nelu cu pixul in gura gandindu-se ce dedicatie sa mazgaleasca pe carte. Rasufla usurat cand gaseste citatul potrivit pentru categoriile sociala si de venit ale sarbatoritului. De cele mai multe ori, citeaza un filosof mai putin celebru ca sa dea impresia ca si pana pe astia ii citeste (ailalti sunt fumati din generala, odata cu Alice in tara minunilor si Cuore… Poetul Ionel nu se fute chiar daca ar vrea sa faca dragoste. El nu da muie chiar daca ar vrea sa i se suga pula. El se fute singur in gura si uita ca a facut-o ca sa nu se sinucida de rusine. E un fel de caine al carui stapan este tot el. Pana la Victorieni nu era o problema sa iei muie sau sa defeci in piata publica si sa o recunosti fata de mama, prieteni si preot. Puteai sa te futi si sa o si spui clar, fara jena. Acelasi sex in celalalt sex, nimic mai abject sau mai minunat ca acum sau ca maine. Catacombele erau pline de perechi ecvestre. Se inghesuiau prin tuneluri, se tranteau in firidele cimitirele suspendate, faceau praf scheletele cuminti. Se auzeau cum le trosneau oasele. Oasele vii si oasele moarte. Ei se futeau si oasele scartiau sub gemete si gafaieli. Sperma curgea pe la colturile gurilor, se rafata in pavilionul urechilor, urmarea linia gatului nespalat de luni de zile, infunda narile. Proteina pura ingurgitata in orgasm lung, nechezat. Azi nu mai poti lua sau da muie fara sa-ti fie rusine. Este mai suplu si mai elegant sa faci felatie sau sex oral. Muia e interzisa de toate vocabularele lumii noi, de morala, de dictionare si invatamantul primar sau/si ministerul sanatatii. Eu dau si iau muie. Uneori imi place, alteori ii place Andei si mie mai putin. Dau si iau muie dar niciodata nu am fost muist. In schimb, am intalnit muisti si muiste. Am intalnit muisti labagii care-si sug pula toata ziua din diverse motive. Nu o fac la lumina soarelui. Se inchid in pivnita, chiar daca sunt singuri acasa, si nu raman langa usa. Merg cat mai in spate, cat mai in colt, printre borcane de muraturi si damigene cu vin acru si se apleca. Se apleaca pana intepenesc cu propria pula in gura.

Ionel Meiu reuseste asta aproape zilnic. Trece cu greutate de crizele de lumbago dar nu se lasa. I-a intrat in cap ca daca isi suge pula vine muza si-l blagosloveste cu inspiratie poetica geniala. Am aflat asta despre el de curand. Nelu Meiu isi scoate al doilea voulum de poezii. M-a rugat sa-i fac o coperta pentru el. I-am facut-o fireste, gratis, ca de-aia suntem amici. Uneori, ma gandesc ca, daca tot suntem amici, ar fi trebuit nu numai sa ma plateasca dar sa-mi dea chiar mai mult pe coperta. Interesanta chestia asta cu “esti prietenul meu, doar n-o sa-mi iei bani…”. am pornit spre el cu CD-ul pregatit, doar sa-l dea la tipar. Maine va scriu ce mi-au vazut ochisorii in pivnita aluia… Va spun ca sigur exista nu numai oameni-lupi dar si oameni-caini care se transforma in oameni-porci.

va urma

…

preluat dupa ciococioco on Apr 17, 2008

Numai pentru atat si tot il voi vota pe medicul Sorin Oprescu la primaria capitalei:

Juramantul lui Hipocrat

”Odata admis printre membrii profesiunii de medic:

Ma angajez solemn sa-mi consacru viata in slujba umanitatii;

Voi pastra profesorilor mei respectul si recunostinta care le sunt datorate;

Voi exercita profesiunea cu constiinta si demnitate;

Sanatatea pacientilor va fi pentru mine obligatie sacra;

Voi pastra secretele incredintate de pacienti chiar si dupa decesul acestora;

Voi mentine prin toate mijloacele onoarea si nobila traditie a profesiunii de medic;

Colegii mei vor fi fratii mei;

Nu voi ingadui sa se interpuna intre datoria mea si pacient consideratii de nationalitate, rasa, religie, partid sau stare sociala;

Voi pastra respectul deplin pentru viata umana de la inceputurile sale chiar sub amenintare si nu voi utiliza cunostintele mele medicale contrar legilor umanitatii.

Fac acest juramant in mod solemn, liber, pe onoare!”
Formularea moderna a juramantului lui Hipocrat, adoptat de Asociatia Medicala Mondiala in cadrul Declaratiei de la Geneva din anul 1975.

Pana la vot, merg sa semnez pentru el. Haideti si voi!

Doc, venim!

Andaa s-a indragostit de Sorin Oprescu?! E ceva vreme de cand aud numele lui Oprescu mai des decat “vreau sa facem dragoste”. Uneori, am impresia ca Andaa e nimfomana. Alteori ca e obsedata de politica. I-am explicat ceea ce stia, deja: nu ea este o curva, politica este. Si asta pentru ca politicienii sunt platiti inainte, ca sa nu-si faca meseria, dupa. Andaa a terminat dreptul si stiintele politice. Si m-a terminat pe mine. Am ajuns la nesperate recorduri erotice si la ridicarea din pat prin sprijin pe pereti. Orgasm cu ejaculare in 5-6 minute, stors ca un burete, ca in pubertate, la cinematograf, cand intarziam cu mana in chilotul tetra al Stefaniei Jugastru, colega mea de banca cu care chiuleam la orele de atelier. E adevarat ca nici Andaa nu mai tine la pozitiile complexe si prelungirile inutile. Facem dragoste ca si cum tocmai se termina calupul de reclama si incepe, in sfarsit, Apocalipsa. Ne grabim sa ne revarsam unul in altul, sa ne ingemanam umorile, sa alunecam in sucurile celuilalt. Fortam orgasmul? Nu! El ne forteaza pe noi. Acum, mai aveam un fetis. Sorin Oprescu va candida la primaria capitalei. Chiar si eu il vreau pe tipul asta primar si am cu el vise erotice in care bisturilul lui fermecat castreaza toti cainii comunitari care te asteapta dimineata sub masina, sa te composteze. Sper sa nu-mi vina prin minte sa-mi iau pamant la Voluntari, sa incep sa-l visez si pe Adi Copilu’ Minune cum ma cununa de sub masa, cu tricolorul atarnandu-i pe parchet.

Zilele trecute, Andaa si-a facut magazin virtual, Amorshop. Vindem impreuna tot felul de scule sofisticate care nu par a fi cumparate de nimeni dar, totusi, se vand in draci. Si voi ziceati ca romanul nu-si cumpara dildo, bile pentru popou, vibratoare sau dopuri anale. Aiurea! Cumpara in draci dar umbla cu ele in punga, asa cum isi duc americanii sticlele cu alcool. Suntem, inca, un popor pudibond si plin de prejudecati superficiale. Cu alte cuvinte, am vrea si cu penisul intre fese, si cu sufletul in rai. Cumparam dar sa nu ne stie nimeni, ca sa nu ne facem de ras. Daca afla cineva si ne banuieste de impotenta sau labareala… ?! Eu si Andaa am intrat subtire printre rafturile Amorshop-ului. Am inceput cu lenjeria comestibila. Sa ma ia naiba daca nu e chiar mancabil chilotelul ala cu gust de capsuni si ciocolata. Iar mi-am amintit de Stefania si chilotul ei tetra… Straniu este ca, in loc sa ne aprovizionam cu baterii pentru vibrator sau macar sa il folosim, noi dezbatem problemele politice. Asta-seara mi-a impuiat capul cu Putin care divorteaza de Ludmila. Asta in preludiu. In postludiu, am luat-o de la capat cu Doctorul care “sigur va castiga alegerile… Nu vezi ca nu are cu cine sa se bata?” OK, baby, am raspuns, sper sa castige cat mai repede primaria, ca sa nu incep si eu sa ma fut singur, asa cum o va face si el dupa ce va fi dat afara din PSD. Macar te excita tipul? “Acum, nu! Dar ma va excita ca primar”. Boooooooooon ! Pai, astept ca Oprescu sa devina primar, ca sa o am pe Andaa in excitatie maxima. Hai, ca ma culc. Vorbim maine… Pa !

…

Ma cheama, ma cere, ma doreste, ma uraste. Cu siguranta ma uraste. Asa cum urasti un nou rid, vergeturile sau firele de par alb. Ura adanca si definitiva pentru tot ce pare irecuperabil. Tu si cu mine ne privim prin aceeasi oglida cu doua fete. Ridici mana dreapta, o ridic pe stanga, te strambi, zambesc, plangi, rad. Oglinda se chirceste de durere sau de mare fericire la fiecare ridicare a buzei de sus, la fiecare deschidere a pleoapelor noastre. Trecem prin ea ingemanati ca prin propria noastra holograma. M-as bucura sa intelegi ce scriu aici. Te-ar ajuta sa scoti din dulap salul verde de matase si sa acoperi partea ta de oglinda. Din stratul de argint poti modela o pereche de catuse pe care sa le tii mereu in sertarul de la noptiera, alaturi de vibrator si crema de noapte. Sa le tii acolo si sa le privesti uneori si, apoi, sa cercetezi incheieturile mainilor, curate si netede, fara urme, fara vanatai, fara cicatrici. Apoi, sa privesti iar catusele si sa razi. Sa te bucuri ca nu te mai supara ca nu le mai poti folosi. Daca intelegi ce scriu eu aici… Mai trebuie sa stii ca mereu la masa numarul 13 nu inseamna ‘’mereu’’. Inseamna o permanenta relativa a tesuturilor. ‘’Mereu’’ inseamna atat cat ne mai suporta celula inlauntrul ei. Ea ne scuipa, ne omoara dupa ce ne-a futut. Noi o reproducem si ea ne omoara. Celula calugarita, sa o ia dracu’. Dreptate e asta ?! Asa ca fiecare clipa e permanenta si definitiva, o planeta cu nucleu propriu, cu oceane si biosfera. Big-Bang si clipele se nasc puzderie, ding-dong si incepe un alt act. Alta piesa, alti actori, acelasi regizor. Esti un actor, sunt un actor, e o actrita. Nici macar intr-un triunghi erotic. Dispusi in linie dreapta, doar foarte putin curbata, atat cat eu sa te pot vedea din profil de cate ori imi doresc. Stiu ca ma chemi, ma ceri, ma doresti, ma urasti. Urasti un actor de la masa numarul 14 care priveste marea. Uite ! sa zicem ca esti pe plaja, pana sa-ti atinga valul talpile si o privesti, privesti marea, zic. Cativa centimentri va despart. Te intorci si privesti marea care e acum in spatele tau. Zeci de kilometri intre tine si ea. Nu intelegi ? Nu intelegi unde a fost eroarea, daca a fost vreuna si daca ea poate fi reparata. Nu intelegi ca perfectiunea este doar un concept, ca noi-insine suntem proiectati eronat. Dar, mai ales, nu intelegi ca aici nu exista invingator si invins. Exista doar fericit si nefericit. E mai bine acum ?! Stiu ca nu e. Stiu cum e sa nu fie mai bine. Hai sa ramana secretul nostru, mai ales ca azi am aflat un alt mare secret. Si anume, ca, la ora actuala, problemele din Bucuresti sunt traficu’. Atata amar de ani am trait fara sa ma lumineze cineva asa de minunat cum o face Vanghelie. Ai zambit ?! Spune-mi… Vreau sa zambesti. Stii, doar soarta supernovelor. Celulele mor.

“Bucurestiul nu a fost condus niciodata de un om de stanga, ci a fost condus timp de 18 ani de promisiuni desarte. Am ajuns sa traim intre agonie si extaz, intre organul taiat de Ciomu si un accident cerebral. Acum, eu am credinta ca populatia vede si aude, iar cine considera ca electoratul este fraier si ca-l poate pacali cu un pahar cu apa, n-are decat doua sanse: ori e prost, ori e prost” semnat Sorin Oprescu 

Sorin Oprescu trebuie sa castige Primaria Capitalei. Este inteligent chiar daca nu se lauda ca citeste ,, almanahuri’’. Este cinstit si salveaza vieti, chiar daca nu organizeaza ,, Vanghelo-revelioane’’ pe stadioane. Este un intelectual. Este un profesor. Este Doctor.  Sorin Oprescu va fi Primarul care Este.   

A trebuit sa piarda in fata lui Basescu. Circa  55.000 de voturi, decisive, pe care le-a avut au disparut in Flota marinarului cu vantul din pupa al unora din PSD. Este doctorul personal al presedintelui Iliescu. Incomod pentru ca spune adevarului pe nume. Manager de spitale, prietenul bolnavilor si dusmanul imposibilului, ca si concept.  

Sorin Oprescu trebuie sa se faca auzit. Blogosfera i-a resuscitat pe Adrian Nastase si Ion Iliescu. Blogosfera trebuie sa-i deschida drumul la Primaria Capitalei.  Chiar daca nu i-am cerut acordul, echipa noastra i-a facut blog: http://www.sorinoprescu.wordpress.comIl rugam pe Sorin Oprescu sa scrie pe acest blog chiar si dupa ce va fi ales primar general al capitalei. Cat poate fi de greu ?!   

Chiar daca acest blog va fi o operatie fara anestezie, DOCTORULUI SORIN OPRESCU,  ii va reusi.   Anda, Adaam si Cioco-Cioco (din stuff)

frank sinatra – my way

…

Zilele trecute l-am cunoscut pe Sutu de la Cotidianul. Am vrut sa-l cunosc, in mod special. E ceva vreme de cand amusineaza coapsele Andei si nu pot sa spun ca ma dau in vant dupa perisorii ei infiorati sub respiratia lui metaforica. M-a enervat ca mi-a placut tipul. Chiar da. Imi place acest barbat. Este greu si usor in acelasi timp, curat si murdar, cu picioarele pe pamant si cu capul in nori, ca sa folosesc un cliseu mereu proaspat. Stateam fata in fata, de-o parte si de alta a mesei, iar Andaa la dreapta mea, ca Maria Magdalena la dreapta iubitului tuturor calugaritelor crestine din galaxie. Pana si privirea ei mi-a placut, asa prelinsa peste chipul lui degajat. Ce e cu mine, oameni buni ?! Sau, mai bine zis : mai poate fi ceva cu mine ?! Sutu a deschis gura ca si cum a lasat sa cada podul palatului peste santul de aparare. Intrati, oameni buni, a parut ca zice, asta sunt, nu are mama altul mai bun. Mai are dar nu mai bun. Portile s-au deschis fara zgomot, dupa ce cheia grea a scartait in broasca de cateva ori, tunurile s-au retras, crenelurile au fost eliberate, la un semn. Am intrat cu Andaa de mana in Palatul Sutu, am baut o cafea, am mancat ceva si am depanat amintiri de pe front.

Il priveam si incercam sa imaginez ce urmeaza sa zica. Semana Andaa de acum cu cea pe care doar o banuia ? Cred ca asta am uitat sa-l intreb. Mi-a zis ca scriu ok dar cam… rece. Va trebui sa-mi intreb si ceilalti cititori ce parere au.

stop

Acum sunt foarte obosit. Toata ziua am facut dragoste. Nu prea pot spune ca m-am futut pentru ca nu asta am facut. Toata saptamana am facut iubire… Parca sunt batut. Mi-a aparut si un cos. De cand Andaa a venit la mine, viata mea s-a schimbat radical. Am facut febra musculara. Stiu ca astepta aceast text de ceva vreme. Vrea de la mine o confesiune, o confirmare dar eu nu pot scrie acum mai mult decat am scris. Ma dor amigdalele si abdomenul si ma simt chiar mai tanar decat sunt : un adolescent indragostit si obosit cu aspect pubertin. Mi-e dor de tine, Andaa, si am febra. Sa-ti intre bine in cap ca nu pot iubi pe altcineva mai mult decat pe tine. Bebe a mea de dincolo de gradina…

…