dialoguri  

Ramona, Ramona… Offf, Doamne !
Este a cincea oara cand ma suni si e abia zece…
…ca de fiecare data. Stiu.
Oho, iata ca e ceva serios de data asta. Ascult. Inteleg ca nu sufera amanare…
Nu, stai linistita, nu ma deranjezi, numai ca…
Nu sunt iritat, numai ca…
E bine ca ai inte…
Da, Ramona, muncesc asa cum muncesc si parintii tai.
Nu asta am vrut sa sugerez.
Ba chiar asta am vrut sa zic. Iti pot fi tata, Ramona. Read the rest of this entry »

Sunt un om pasnic. Nu-mi place sa ma bat. Imi repugna luptele baietesti cu pumni in falca si sticle de Ursus in moalele capului. Dar nici nu o iau la fuga cand unu’ vine la mine si ma loveste sub centura. Nu ar cadra cu cei 1.84 m si palmea mea lata. Asa ca, barbate Piticu , daca asta doresti, be my guest ! Tu alegi locul, timpul si armele. Read the rest of this entry »

De data asta am scapat. Nu am murit sufocat intre coapsele Andei dar voi retine acest final pentru cand imi va suna ceasul, in cazul in care voi mai putea face vreo alegere in acel moment. Se spune ca atunci, pe una dintre acele usi se iese inauntru. Atunci poti sa o alegi, nu stiu dupa ce criterii, si sari prin ea vuuuum… intr-un pantec de mama. Eu alunec prin vaginul Andei in toata fiinta ei, o impregnez cu fiinta mea pana devenim una si aceeasi entitate. Un inger sau un drac? Poate un om. Adam. Sexul acestei femei care imi zambeste ghidus de sub cearsaf va fi poarta mea de rai catre iad. Read the rest of this entry »

Ma uit in sexul Andei cu lanterna mea Garrity de care nu ma despart niciodata. Un tub metalic finisat magistral, de dimensiunile unui falus marisor. O port mereu cu mine, asa cum alti barbati tin cu ei pieptenul, unghiera, tabachera sau sisul. Recunosc ca am stat sa ma gandesc daca sa scriu «sex» sau «pizda». Cam ce ar zice Andaa, cam ce parere ar avea Ileana, cam cum ar reactiona mama, cam ce vei gandi tu, cititorule si ce ai alege ?! «Sex» sau «pizda» ? Read the rest of this entry »

Noaptea trecuta m-am visat Andaa. Se facea ca era o ghilotina adusa in oras. Mergeam catre ea cu mintea aiurea. Era la un colt de strada si imi ziceam ca omul asta, barbatul asta, adica eu Adaam, imi va confisca toate amintirile. Ma impiedicam. Ma loveam de borduri. Ea astepta acolo, in paragina, cu lama ruginita iar eu ma gandeam la el cum se gandeste la mine. Lungeam ideile, lungeam frazele nepermis, analizam gesturile in relanti ca intr-un vis in care nu puteam sa alerg atat de tare cat mi-as fi dorit. Eram goala in centrul orasului, casele ma priveau, oamenii disparusera, intersectia se intretaia intre sanii mei cu sfarcurile intarite. Read the rest of this entry »

mda… asta am primit de la Andaa. Cititi si voi! Am ok-ul sa o dau publicitatii. Bref. Nici ea nici eu nu intelegem ce dracu’ se intampla. Toate definitiile iubirii pe care le stiam sunt in aer si recunosc ca stiu destule. Voi reveni cu parerea mea sincera dupa ce va ascult pe voi. Voila!

…
“Adaam, Read the rest of this entry »

Mananc si scriu. Mananc. Pui la cuptor asezonat, plus alte cuvinte si mirodenii aduse de nevasta mea tocmai din Statele Unite, iar acolo aduse din toate colturile lumii. Nu stiu de ce s-a carat cu ele in tara, ca aici sunt magazinele pline, dar ce-i pot face ?! Ea spune ca praful de usturoi este indispensabil intr-o gospodarie si nu a gasit pe nicaieri. Intre noi fie vorba, praful ala de usturoi este o chimicala imputita. Dealtfel, a fost sarbatoare in casa, pentru ca I nu gateste deobicei. A fost fatal pentru toti sa aprinda cuptorul tocmai azi, pe canicula, dar – la naiba ! – a trebuit sa-i dam Caesarului banutul si sa ramanem toti perplecsi de efortul, bunavointa si zambetul cu care ne-a blagoslovit pe toti, bucatareasa noastra de ocazie. « Sefa ! » – a corectat ea.  Read the rest of this entry »

Nu am niciun strop de inspiratie azi. Sunt frant de oboseala si de lehamite. Ma consuma teribil povestea mea de dragoste cu Andaa. Sau ce-o fi, ca nici eu nu mai stiu ce este. Noaptea trecuta iar a luat-o pe miriste iar eu desprind din ce in ce mai greu ciulinii adunati in parul ei, scot din ce in ce mai greu maracinii din talpile ei. Inca nu stiu ce reprezint pentru ea. Tata, frate, prieten, terapeut, muza, baston, carlig, cuib, colivie, dictionar, manual, pastila, vodca, ac in vena, profesor, antrenor, vidanjor, vanator, vanat, etc samd. Read the rest of this entry »

Andaa imi destainuie ab-so-lut-tot. Eu stiu ca dezastrul a inceput. Deja, am inghitit-o pe jumatate. Acum ii diger talpile si pulpele rotunde, coapsele ei fierbiti mi se lipesc de peretii stomacului. Le simt zemuinde in intestine. Nu se mai opune. Nu mai da din maini si nu mai urla, cum inca ar fi trebuit sa urle, ca din gura de sarpe. Se simte in siguranta asa, in amortire, la adapostul solzilor mei, soptindu-si respiratia in urechea mea dreapta, in craniul meu, ca intr-o cutie de rezonanta. Cine sunt eu ? Cine esti tu ? Fac bine ce fac ? Ce este viata ? Moartea ? Ce este iertarea ? Cand voi creste, cat voi trai, cati km cubi voi reusi sa sap ca sa incap cu totul, pe cine voi arunca inauntru, cine ma va… ? De ce, Adaam ? De ce nu, iubito ?! Asa trebuie sa fie. Nimic nu este intamplator. Sper sa nu alunece din mine, sa o scuip din greseala. Read the rest of this entry »

Dimineata am gasit mesajul acesta de la Andaa: “…si uite cum un scriitor banalizeaza o sintagma care a facut ca romeo sa se sinucida”.

Numai pentru Andaa: noaptea asta nu vom vorbi. Vom dormi si vom respira usor, unul fara celalalt. Avem nevoie de asta. Simti?