preluat dupa ciococioco on Apr 17, 2008

Numai pentru atat si tot il voi vota pe medicul Sorin Oprescu la primaria capitalei:

Juramantul lui Hipocrat

”Odata admis printre membrii profesiunii de medic:

Ma angajez solemn sa-mi consacru viata in slujba umanitatii;

Voi pastra profesorilor mei respectul si recunostinta care le sunt datorate;

Voi exercita profesiunea cu constiinta si demnitate;

Sanatatea pacientilor va fi pentru mine obligatie sacra;

Voi pastra secretele incredintate de pacienti chiar si dupa decesul acestora;

Voi mentine prin toate mijloacele onoarea si nobila traditie a profesiunii de medic;

Colegii mei vor fi fratii mei;

Nu voi ingadui sa se interpuna intre datoria mea si pacient consideratii de nationalitate, rasa, religie, partid sau stare sociala;

Voi pastra respectul deplin pentru viata umana de la inceputurile sale chiar sub amenintare si nu voi utiliza cunostintele mele medicale contrar legilor umanitatii.

Fac acest juramant in mod solemn, liber, pe onoare!”
Formularea moderna a juramantului lui Hipocrat, adoptat de Asociatia Medicala Mondiala in cadrul Declaratiei de la Geneva din anul 1975.

Pana la vot, merg sa semnez pentru el. Haideti si voi!

Doc, venim!

Andaa s-a indragostit de Sorin Oprescu?! E ceva vreme de cand aud numele lui Oprescu mai des decat “vreau sa facem dragoste”. Uneori, am impresia ca Andaa e nimfomana. Alteori ca e obsedata de politica. I-am explicat ceea ce stia, deja: nu ea este o curva, politica este. Si asta pentru ca politicienii sunt platiti inainte, ca sa nu-si faca meseria, dupa. Andaa a terminat dreptul si stiintele politice. Si m-a terminat pe mine. Am ajuns la nesperate recorduri erotice si la ridicarea din pat prin sprijin pe pereti. Orgasm cu ejaculare in 5-6 minute, stors ca un burete, ca in pubertate, la cinematograf, cand intarziam cu mana in chilotul tetra al Stefaniei Jugastru, colega mea de banca cu care chiuleam la orele de atelier. E adevarat ca nici Andaa nu mai tine la pozitiile complexe si prelungirile inutile. Facem dragoste ca si cum tocmai se termina calupul de reclama si incepe, in sfarsit, Apocalipsa. Ne grabim sa ne revarsam unul in altul, sa ne ingemanam umorile, sa alunecam in sucurile celuilalt. Fortam orgasmul? Nu! El ne forteaza pe noi. Acum, mai aveam un fetis. Sorin Oprescu va candida la primaria capitalei. Chiar si eu il vreau pe tipul asta primar si am cu el vise erotice in care bisturilul lui fermecat castreaza toti cainii comunitari care te asteapta dimineata sub masina, sa te composteze. Sper sa nu-mi vina prin minte sa-mi iau pamant la Voluntari, sa incep sa-l visez si pe Adi Copilu’ Minune cum ma cununa de sub masa, cu tricolorul atarnandu-i pe parchet.

Zilele trecute, Andaa si-a facut magazin virtual, Amorshop. Vindem impreuna tot felul de scule sofisticate care nu par a fi cumparate de nimeni dar, totusi, se vand in draci. Si voi ziceati ca romanul nu-si cumpara dildo, bile pentru popou, vibratoare sau dopuri anale. Aiurea! Cumpara in draci dar umbla cu ele in punga, asa cum isi duc americanii sticlele cu alcool. Suntem, inca, un popor pudibond si plin de prejudecati superficiale. Cu alte cuvinte, am vrea si cu penisul intre fese, si cu sufletul in rai. Cumparam dar sa nu ne stie nimeni, ca sa nu ne facem de ras. Daca afla cineva si ne banuieste de impotenta sau labareala… ?! Eu si Andaa am intrat subtire printre rafturile Amorshop-ului. Am inceput cu lenjeria comestibila. Sa ma ia naiba daca nu e chiar mancabil chilotelul ala cu gust de capsuni si ciocolata. Iar mi-am amintit de Stefania si chilotul ei tetra… Straniu este ca, in loc sa ne aprovizionam cu baterii pentru vibrator sau macar sa il folosim, noi dezbatem problemele politice. Asta-seara mi-a impuiat capul cu Putin care divorteaza de Ludmila. Asta in preludiu. In postludiu, am luat-o de la capat cu Doctorul care “sigur va castiga alegerile… Nu vezi ca nu are cu cine sa se bata?” OK, baby, am raspuns, sper sa castige cat mai repede primaria, ca sa nu incep si eu sa ma fut singur, asa cum o va face si el dupa ce va fi dat afara din PSD. Macar te excita tipul? “Acum, nu! Dar ma va excita ca primar”. Boooooooooon ! Pai, astept ca Oprescu sa devina primar, ca sa o am pe Andaa in excitatie maxima. Hai, ca ma culc. Vorbim maine… Pa !

…

Ma cheama, ma cere, ma doreste, ma uraste. Cu siguranta ma uraste. Asa cum urasti un nou rid, vergeturile sau firele de par alb. Ura adanca si definitiva pentru tot ce pare irecuperabil. Tu si cu mine ne privim prin aceeasi oglida cu doua fete. Ridici mana dreapta, o ridic pe stanga, te strambi, zambesc, plangi, rad. Oglinda se chirceste de durere sau de mare fericire la fiecare ridicare a buzei de sus, la fiecare deschidere a pleoapelor noastre. Trecem prin ea ingemanati ca prin propria noastra holograma. M-as bucura sa intelegi ce scriu aici. Te-ar ajuta sa scoti din dulap salul verde de matase si sa acoperi partea ta de oglinda. Din stratul de argint poti modela o pereche de catuse pe care sa le tii mereu in sertarul de la noptiera, alaturi de vibrator si crema de noapte. Sa le tii acolo si sa le privesti uneori si, apoi, sa cercetezi incheieturile mainilor, curate si netede, fara urme, fara vanatai, fara cicatrici. Apoi, sa privesti iar catusele si sa razi. Sa te bucuri ca nu te mai supara ca nu le mai poti folosi. Daca intelegi ce scriu eu aici… Mai trebuie sa stii ca mereu la masa numarul 13 nu inseamna ‘’mereu’’. Inseamna o permanenta relativa a tesuturilor. ‘’Mereu’’ inseamna atat cat ne mai suporta celula inlauntrul ei. Ea ne scuipa, ne omoara dupa ce ne-a futut. Noi o reproducem si ea ne omoara. Celula calugarita, sa o ia dracu’. Dreptate e asta ?! Asa ca fiecare clipa e permanenta si definitiva, o planeta cu nucleu propriu, cu oceane si biosfera. Big-Bang si clipele se nasc puzderie, ding-dong si incepe un alt act. Alta piesa, alti actori, acelasi regizor. Esti un actor, sunt un actor, e o actrita. Nici macar intr-un triunghi erotic. Dispusi in linie dreapta, doar foarte putin curbata, atat cat eu sa te pot vedea din profil de cate ori imi doresc. Stiu ca ma chemi, ma ceri, ma doresti, ma urasti. Urasti un actor de la masa numarul 14 care priveste marea. Uite ! sa zicem ca esti pe plaja, pana sa-ti atinga valul talpile si o privesti, privesti marea, zic. Cativa centimentri va despart. Te intorci si privesti marea care e acum in spatele tau. Zeci de kilometri intre tine si ea. Nu intelegi ? Nu intelegi unde a fost eroarea, daca a fost vreuna si daca ea poate fi reparata. Nu intelegi ca perfectiunea este doar un concept, ca noi-insine suntem proiectati eronat. Dar, mai ales, nu intelegi ca aici nu exista invingator si invins. Exista doar fericit si nefericit. E mai bine acum ?! Stiu ca nu e. Stiu cum e sa nu fie mai bine. Hai sa ramana secretul nostru, mai ales ca azi am aflat un alt mare secret. Si anume, ca, la ora actuala, problemele din Bucuresti sunt traficu’. Atata amar de ani am trait fara sa ma lumineze cineva asa de minunat cum o face Vanghelie. Ai zambit ?! Spune-mi… Vreau sa zambesti. Stii, doar soarta supernovelor. Celulele mor.