The Final Cut

Taietura perfecta pe care mi-o doream a fost o amputare cu briceagul de la unghiera. Probabil, in timp, o sa va povestesc despre cum s-a sfarsit totul intre mine si Andaa. Cert este ca de acum inainte nu voi mai avea prea multe de spus despre ea. Voi sti si eu ce veti sti si voi, poate voi afla mai tarziu chiar decat curtezanii ei de pe messenger ce i s-a mai intamplat, ce alte erectii a adaugat la colectie. Pe Andaa am iubit-o, o iubesc si o voi iubi mereu. Nu stiu daca altceva in viata mea poate fi atat de sigur ca aceasta uriasa certitudine. Am impresia ca tocmai am reusit o fraza pleonastica, but what the fuck, chiar nu mai conteaza.

Cum dracului sa-mi fie bine?! Imi e crunt, de-asta si scriu, poate imi trece, poate mi se mai subtiaza sangele sau se mai ingroasa. In orice caz, a pornit tiptil, ca un hot, s-a indepartat si a luat-o la fuga pana a prins viteza luminii. Il simt in tample cum da sa iasa. Ma si vad cu el izbucnind prin urechi, prin ochi si prin nas ca in horrorurile de serie B. Mi-ar fi placut sa inventez toate astea sau doar sa nu-mi pese. Iar ea chiar nu are nicio vina. Pur si simplu ne-am despartit. Ati avut dreptate, voi cei care ati pronosticat despartirea noastra. Va urma uitarea si lucrurile vor reintra in normal. Eu voi pleca in State, ea isi va continua periplul prin lume, se va lafai zilnic pe un pat de penisuri ca un fachir pofticios, nu va sti pe care sa il managaie prima data si va face programari fara bonuri de ordine, ca acum niste luni cand abia apuca sa manance intre doua partide de sex.

Am fost pietroiul de pe munte pe care s-a odihnit, un timp, si-a tras sufletul si a plecat iar, de data asta usoara, spalata, calcata, parfumata si pufoasa, ca un boboc de rata iesit din ou. Am fost serviciul de cleaning, cosul de gunoi unde si-a aruncat chilotii plini de sperma. Tot ce sper este ca va urma indicatoarele forestiere sau, mai bine, va sari cu parapanta si va ateriza la punct fix, alaturi de barbatul care s-o merite cu adevarat si pe care sa-l poata iubi cu toata fiinta ei. Asta este tot ce ii pot dori, prieteni, iubitei mele Andaa.

Acum voi face un mormant frumos, placat cu marmura si captusit cu cartele Cosmote, pentru a ingropa amintirea ei, si voi tine doliu un timp. Cam… toata viata. In iubire nu exista taieturi perfecte orice lama ai folosi. Nu sunt un cuceritor si, chiar daca as fi Alexandru Macedon, un astfel de nod nu poate fi taiat fara ca funia sa urle de durere, sa se zbata si sa sangereze in balti inchegate pe care nu le va putea spala nici chiarploaia atomica. Un capat al ei va muri mereu, isi va da duhul, pentru ca celalalt sa raman viu, sa se lungeasca si sa se intareasca, sa inconjoare granite pentru noi teritorii tocmai bune de luat in stapanire. In iubire, unul trebuie sa moara mereu. Mama ei de iubire…! Cine o mai fi lasat pe lume si aceasta uriasa nefericire, ortul pe ochiul fericirii care-a fost ? Bunul Dumnezeu ? Bunul ? Padurarul vanjos al carui joagar secera fara oprire trunchiurile cele mai groase si le trimite pe parau, duca-se !

Lame, cutite, sabii. Cu sabia lui Damocles am respirat deasupra capului 6 luni. Andaa a reinventat ghilotina pentru mine in timp ce eu am inventat furtunul cu care sa pot spala o constiinta. Am facut bine. Stiu asta. Stiu ca a inteles ce era de inteles sezand acolo pe piatra de mine, cu capul in maini si privind in prapastie.

The final cut si gata ! Am fost neprofesionisti aici. Ne-a fost mila. Am taiat cu mila. Asa ca au ramas cioturi si aschii care acum ne ranesc de cate ori apropiem mana din greseala. Sa nu taiati nicioadata cu mila o iubire, prieteni ! O amputare perfecta se face cu anestezie si cu sange rece. Eu imi mai pun 100 de vodca. Anestezie. In felul asta pare ca inca mai am ce-mi lipseste.

… 

12 thoughts on “The Final Cut

  1. Mrs. Smith: nu poti intreba un om care sufera daca chiar asta e finalul!!! E… nepoliticos…

    Adaam: Ansestezia ajuta… mai pune-ti 100 de vodca. Ramai acolo, sub anestezie, pana crezi ca nu o sa mai doara cand te trezesti. Imi place cum ai scris despre ea, ca o vezi asa de frumoasa prin cuvintele alea… Parca despartirea amlifica iubirea, asa-i?

  2. adaam, nu cred asa ceva…
    nu e cu putinta ca aceasta romanata sa se sfarseasca atat de abrupt si de inexplicabil…
    cred ca ne minti si asta e doar un joculet de-al vostru-inca o mai ai pe andaa in blogroll(“ANDAA,my baby”)….
    si daca nu e asa,nu te da batut,du-te la ea cu un buchet de trandafiri si cu o cutie cu prezervative aromate si veti trece si peste asta…

  3. si incearca sa nu folosesti apelativul “papusa”..
    iar trandafirii sa nu fie rosii,ca e inerpretabil… :D

  4. Pingback: Mos Niculae & istoria unui neam « CIOCO-CIOCO

  5. eu, cred ca sa terminat ! unul , a dorit sa modeleze statuia.celalalt a fost cinic, cu o dorinta inexplicabila de a ranii. iar rozele, indiferent ce culoare ar mai avea, ar fi daruite prea tarziu.

  6. asta inseamna ca ti-ai cam terminat scopul. Adica, site-ul tau exista asa, ca o versiune la blogul andeeei. Deci, de acuma esti cam degeaba… Nu prea mai are rost sa postezi. Sau ma insel?

  7. sau ? ramane, doar o platforma cu o motivatie pro-marketing , pentru cei care cauta substituentul iubirii vesnice !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>