Marti, 13. Fie!
Posted by adaam | Posted in vinil zgariat | Posted on 13-11-2007
22
Ma pipai. Sunt viu. Nici un cataclism, inca. O zi de marti, 13, ca oricare alta zi in care inima mi-a batut cam de acelasi numar de ori ca ieri. Maine, alta poveste, alta istorie… Transpir si respir, urc si nu-mi pasa cu cine si-o trage Andaa in acest moment. Si nici Ileana, pe acolo pe unde e. Femeile mele miros a aluat de hormoni. Le simt de departe cum li se abureste pielea. Ies aburi dintre labiile lor ca si cum ar urina in zapada, intre Babele si Varful Omu. Chiar nu-mi pasa. Pot sa se fute cu tot ce e insufletit si neinsufletit in univers. Sa treaca planetele si pulberea prin ele precum sangele prin carotida. Fie !
Astazi mi-am facut ordine in biblioteca. Cartile frantuzesti miros frantuzeste, cele americane miros a spatios, larg, colorat. Niciodata nu am stiut cum sa le asez cotoarele ca sa se potriveasca in rafturi cu cele europene. N.B. – trebuie sa aflu de ce americanii scriu invers pe cotor…Sunt volume pe care le-am citit de cateva ori, care mi-au schimbat viata si din care nu mai retin nimic. Mi-am pierdut pana si interesul de colectionar. Colectia mea de femei, colectia mea de carti, colectia mea de discuri, colectia mea de incaltari de piele intoarsa si alte colectii. E suparator sa nu ramai nici macar cu amintirea.
Mi-e dor de ele.
Ileana m-a sunat si mi-a zis, vesela, ca in noaptea asta are chef sa fie frivola. Un continent si un ocean intre noi. Bridge cu Adaam mana moarta. Ma bucur ca este acolo unde ii place, ca face ce ii place, ca este admirata si dorita. Fie ! …si fesele ei naucitor de albe intre geaca galbena matlasata si pantalonii mov de schi. Sa faci fotofobie de la o pereche de fese e ceva. Facea pipi in zapada, cuminte, sub soarele crud, cu barbia in maini. Fesul ii cazuse pe ochi. Ger ca o lama de brici. La mai putin de 5 metri, eu intram in ceata si ceata intra in mine. O priveam cum incearca sa ma desluseasca, speriata. Tatiii… ! Nu pleca. Mi-e frica. Eram atat de tineri, Dumnezeule. S-a ridicat si, cu pantalonii in vine, a inceput sa alerge in cautarea mea. Coapsele ei tinere, soldurile arcuite perfect, pubisul ei cu par cret si moale. a intrat in ceturi ca intr-o alta lume. S-a lovit de mine si a chiuit. Am facut dragoste printre nameti, intre Babele si Omu, infasurati in fulare, cu manusile pe maini. I-am lins pasarica fierbinte, aburinda. Am sarutat-o si i-am supt exspiratia ca un inecat in agonie. In noaptea aia am dormit la cabana, in depozit, printre sute de sticle de Biborteni si conserve de fasole cu carnati.
Mi-am gasit intr-un sertar scrierile din adolescenta. O mapa gri de plastic, tocita si sfasiata, desenata cu pixul. Coli, file de caiet, servetele, notite, romane incepute, poeme, fise de lectura. Uite ! Portretul lui Dinu Patrurica (hehehe!), Mme Bovary, despre povestirile lui Salinger, pasaje din Le Yoga de Eliade… Pe vremea aia ma pasionau ghetarii Labradorului. Cine oare este acest om care a scris aceste cuvinte abia vizibile pe aceste hartii ? Eu ? Nu il recunosc, nu ma recunosc. Am cateva poeme care-mi par prea bune sa le fi scris eu… Si totusi, eu le-am scris. Fie !
De un timp, Andaa ma intreaba atat de des Ce mai face bebeloiul meu, fara sa astepte raspuns, incat sunt obligat sa conchid ca nu mai avem ce sa ne spunem. Stabiliseram ca am trecut la o alta etapa a relatiei noastre, ca am verificat rezistenta treptelor, iar ele tin mai mult, chiar, decat greutatea noastra imbratisati. Am zis hai sa vedem daca putem sa urcam Jepii Mari. Andaa a zis ca are rau de inaltime si stiu ca asa e. Nu stiu, insa, de ce mi-am pus mintea si sufletul sa o vindec de fobii. Probabil pentru isi doreste atat de mult sa fie libera. Ce poate face cu aceasta libertate, oare…? Asa ca, astazi am sters gratiile cu guma, fara sa-i ating vreo pana, vreun fulg. A fost vesela, m-a anuntat ca Ion Iliescu si-a facut blog, ceea ce i s-a parut absolut kriptonian, si a incercat sa ma si minta de cateva ori dar nu am lasat-o.
Noaptea asta sigur va veni cu aripa rupta si va striga dupa mine Tatiiii… Ma doare! iar eu voi aparea din ceata ca dintr-o alta lume si o voi pansa, ii voi lega atelele, cu grija. N-am vrut sa ma ranesc, imi va zice, iar eu ii voi raspunde Fie! A fost doar cataclismul de marti, 13. Trece… Da-mi sa pup.
…
rasuflu cam greu la munte, dar vad ca tu nu ai nici o problema cu aerul tare de munte…spor la treaba. muntele e prea magic prea frumos, prea estetic pt mine ca sa-l mai chinui cu cuvinte. considera-ma adolescentul gri de pe vremurile unor marti 13 mult prea dese pentru binele vreunuia.
iti astept autoportretul, vollard. gri sau oricum…
dinamicul e bun. nu ma plictiseste.:)
Esti barbat Adam…doar un barbat? De ce vrei ceva ce nu poti avea? De ce vrem toti asta?
Stii, noi femeile, suferim in genere de “claustrofobie”. Unele si de “acrofobie”…
Sa fie acesta inceputul sfarsitului?
Imi esti tare drag, mi-ar place sa te rasfat dar sunt neputincioasa…
Imi placi mai mult in ultimul timp ..ce daca se vinde mai bine sexul? Nu suntem la piata
Un beso.
Dedicatie
“Octavian Paller- Avem timp
Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta – murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul … depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede …
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.”
adaam,
nu mai fii asa superstitios…
Mrs.Smith vad ca ai cuvinte in tine…
Dimi..usor ironica?
Imi cer iertare ca ocup acest spatiu …dar nu m-am putut abtine…am citit, recitit..avem ce invata din aceste adevaruri..Nu?
da…asa e,Mrs.Smith…si nu…
de fapt nu..usor ironica,doar concluzionam..
si da..asa e…
ma bucur sa vad ca lecturezi…
sincer,tare as vrea sa-mi fac si eu timp pentru o filozofie,un roman..ceva…dar sunt prea ocupata postand idiotenii p’aicia…
totusi sunt 46 de zile de cand bombardez blogosfera cu prostioarele mele…
mda…
Scuze, sunt eu sensibila in dimineata asta…
.
Adam e o lectura interesanta si poate si adevarata….so nu considera timpul ca fiind pierdut.
Adam, poate mai verifici “casuta postala”…o scrisorica de amor, ceva
Thanks.
asa e,Mrs.smith,ai dreptate…
adaam e o lectura foarte inedita….andaa la fel
dar de unde chestia asta cu claustrofobia si acrofobia la femei?
eu nu sunt nici una nici alta,doar putin agorafoba(sau agorafobica??)
dar cred ca aproape toti avem cate o teama irationala cel putin….
si ca tot veni vorba de chestii irationale,eu cred ca am devenit dependenta de internet…
Eu sufar de “claustrofobie”…da, metaforic vorbind. Cand un barbat imi ingradeste anumite libertati, ca sa nu spun LIBERTATEA asa ma simt.
Nu am spus toate ci “in genere” . Ma simt incatusata…simt ca ma sufoc daca nu ies la o gura de aer…
Dau si in “acrofobie” cand relatia devine prea serioasa, cand trece la un alt nivel…ma ia o teama de inaltime, …pe care o traduc prin “acrofobie” .Ca sa nu mai spun ca si in pat ma incearca acrofobia asta
Sunt bolnava rau.
Si dependenta de virtual…incerc sa-l tin cat de cat sub control…uite ce bine-mi iese. Minunat.
aha…am fost edificata de catre tine…merci…
trebuie sa ma invat sa gandesc profund, mai “metaforic”.
of,pai n-ar trebui sa iti ingradeasca un barbat anumite libertati.in cazul barbatilor care incearca sa imi ingradeasca anumite “libertati”,eu actionez simplu si radical:”le dau papucii”.
nu prea cred ca iti iese chestia cu combaterea dependenei de virtual…dar ma rog….sa iti iasa…
mie nu imi iese…de o ora zic ca inchid computer-ul si plec afara,dar nu pot sa rezist fara sa fac un “ultim” tur pe blogosfera,sa vad ce s-a mai comentat…
Adame ce te faci …femei bolnave si dependente de blogul tau?!
Ce ma fac daca devin dependenta de TINE??
“..Je peux bien vendre mon âme au diable
Avec lui on peut s’arranger
Puisque ici tout est négociable, mais vous n’aurez pas
Non vous n’aurez pas
Ma liberté de penser
Ma liberté de penser”
Macar atat imi ramane.
mrs.smtith,foarte frumos…ai inspiaratie,nu gluma…
te-ai gandit sa iti faci propriul blog??
te-as citi zilnic,te-as comenta,te-as adula,ti-as face trafic,ti-as da sugestii,te-as idolatriza….
adaam,
mai trimite-ne la plimbare,ca ni-se scurge viata,pe aici,pe la tine…..
Dimi, Adam ne-a trimis deja, mai subtil, ce-i drept….dar nu tine, la atata “addict” ce ne curge prin vine(vene?!).
Un blog al meu…glumesti?
pai de ce ar fi asa de neobisnuit sa iti faci un blog??
la urma urmei blogosfera e plina de tot felul de idotenii care devin “literatura”,peste nopate….si aici nu sunt ironica…
asa e…nu tine…nu o sa poata sa ne indeparteze..doar daca ne-ar bloca ip-urile..
dar nici asa nu cred…
Tocmai de asta, Dimi. Tocmai de asta.
N-are sens sa mint, am cochetat un picut cu ideea…ma gandeam sa-l dedic unui “amic” virtual…ce mi-a schimbat viata in decurs de “cateva ore”… Sau viziunea despre ea..Whatever. Din pacate toata povestea mi-a lasat un gust amar…si mi-e teama ca asta am sa transmit si eu potentialilor cititori..
“…Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti…”
Mai ales ca de vorbit nu prea am cu cine…ma gandeam sa scriu…poate asa voi ajunge sa ma inteleg…
Dar am renuntat la idee.
spendin quality time together is all i want for now
..in aceasta constelatie sansele sunt minimale . cred insa ca tu ai provocat asta , …probabil in mod inconstient .