Masochism de sezon

De data asta am scapat. Nu am murit sufocat intre coapsele Andei dar voi retine acest final pentru cand imi va suna ceasul, in cazul in care voi mai putea face vreo alegere in acel moment. Se spune ca atunci, pe una dintre acele usi se iese inauntru. Atunci poti sa o alegi, nu stiu dupa ce criterii, si sari prin ea vuuuum… intr-un pantec de mama. Eu alunec prin vaginul Andei in toata fiinta ei, o impregnez cu fiinta mea pana devenim una si aceeasi entitate. Un inger sau un drac? Poate un om. Adam. Sexul acestei femei care imi zambeste ghidus de sub cearsaf va fi poarta mea de rai catre iad. Paradis si infern intr-o divina commedia tatuata direct pe creier. Cuvant cu cuvant, litera cu litera, pe creierul meu in care toate fisierele sunt amestecate, cu fermoarele trase si parolele sparte.
 Unul dintre telefonele mobile ale Andei suna de undeva de sub pat. Ea se ridica brusc, ma impinge cu picioarele nervose, in joaca, si incepe sa caute pe sub perne.
- E sub pat, ii zic.
- De unde stii? Intreaba ea agitata, aruncand toate in toate partile.
- Pentru ca de acolo se aude. Logic.
 Cobor calcand pe maldarul de ziare imprastiate pe parchet, direct pe capul lui Basescu zambitor din Evenimentul Zilei in timp ce Andaa gaseste telefonul exact unde ii indicasem eu. Se uita cine o suna, zice « este… nu conteaza… », il baga sub perna, se arunca spre mine si isi incolaceste bratele in jurul genunchilor mei. Se rasfata, tuguiaza buzele, ii arded de joaca:
- Iubituleeeeee, vreau sa-ti sarut picioarele tale paroase. Da-mi sa pup…
- De ce nu i-ai raspuns omului? incerc eu sa par relaxat, dar nu sunt chiar deloc.
- Uite-asa ! n-am chef.
 Astept zadarnic sa-mi spuna cine a sunat. Nu-mi spune. Una, doua, trei, patru secunde de pauza cu ea atarnata de picioarele mele iar eu o privesc de sus, in asteptare.
- Chiar conteaza… ? se desprinde incet si merge la computer. Il deschide.
- Daca nu-mi spui incepe sa conteze…
- Tu sa-mi spui cine a fost. Doar stii mereu cine ma suna, ce fac, ce dreg… 
  Foarte rar ma insel in privinta asta. Stiu cine o suna dupa tonul vocii, dupa cum frazeaza, dupa reactia pe care o are dupa convorbire. Andaa nu este previzibila, doar ca, fara ca eu sa doresc asta, mi-am facut cuib in mintile ei si vreau nu vreau, ma las mereu ars ca o felie de paine intr-un prajitor scurtcircuitat. Stiu si cand urmeaza sa ma sune si cat poate rezista fara sa vorbim si aproape ca stiu si ce face cat nu vorbim. Imi sunt suficiente cateva cuvinte, coordonatele locului in care se afla si conexiunile sunt facute. Si acum stiam. Cu siguranta a sunat ex-logodnicul ei care, dupa o alta logodna ratata, si-a amintit ca doar pe Andaa o iubeste si numai pe ea. Vax albina. «Baby, stiu ca vei citi ce scriu eu aici, dar nu ma pot obisnui cu ideea asta orice as face. Ma scoate din minti sa te trag mereu din ghearele celor care incep sa te revendice doar pentru ca simt, vad, inteleg ca nu le mai apartii. Mai da-i dracului de labagii… !». Dar nu asta voi zice. Voi zice, cu un zambet fortat aplicat pe figura « a fost Iulian, cu siguranta, cine sa fie ?! », ea se va mira, ca de fiecare data, incantata de intuitia mea.
- Nu stiu cum iti dai seama… Parca ai sta in capul meu.
- Sau pe capul tau… Si ce vrea domnul avocat? Iar te iubeste? Este in calcatura moale ?
- Ei, prostii. Sa merg cu el la o intalnire de afaceri. Ceva foarte important bla bla. Ti-am spus ca prostii… Nu ma duc. Merg cu bebeloiul meu la plaja.
 Nu ma pot abtine, orice as face. Sunt masochist si extremist. Un marginal tampit. Asta sunt. Imping lucrurile pana dincolo de capat, cu obstinatie si, apoi, ma intreb de ce s-a ajuns la asta, de ce nu e cum trebuie, de ce, de ce si sute de deceuri.
- Si de ce nu te duci ?! Du-te. Si asa sunt obosit. Dorm putin. Imi verific mailurile. Gasesc eu ceva de facut… Tu du-te. Ajuti pe cineva care ti-a fost drag. Cu ocazia asta iti verifici si sentimentele fata de el.
- Ce-ti veni ? Vrei sa scapi de mine ? imi raspunde Andaa mirata, dar si putin incantata.
Cel putin asa mi s-a parut mie. Asta m-a intarit in convingerea ca trebuie sa o imping sa plece, chiar daca ma voi simti ingrozitor fara ea stiind-o cu una dintre marile iubiri ale vietii ei. E clar ca sunt masochist. Andaa si-o va trage cu Iulian mai mult ca sigur. Abia am iesit din ea si altcineva va intra acolo, in locul meu. Sa ma ia dracu’. Sunt prost, prost, cel mai cretin din lumea asta mare.
- Sigur nu te superi, baby ? ma intreaba Andaa, rujandu-se. Ma intorc repede, sa stii. Daca vine Ramona ii spui sa ma astepte…
Este deja imbracata. Deux-pieces alb imaculat, de in, croiala simpla, sandale ciclam italienesti din piele moale, ruj ciclam, fara fard, fara creion, doar ruj si un inel mare de aur alb, darul meu pentru ea, la prima noastra intalnire, alaturi de Armani Code.
- Cum sa ma supar ?!  Mergi linistita… Bebeloaica mea cea mai frumoasa…

*

Eu nu ma suparam deloc. Nooooo. Doar imi doream sa dea tirul peste domnul avocat Iulian, sau vaporul, sa ii cada statuia lui Ovidiu in cap, etcaetera cea mai ingrozitoare de pe litoralul romanesc. Si mai vine si Ramona. Cine o mai fi si Ramona, nu stiu… Acum trebuie sa fac si pe gazda, sa fiu complezent cu cineva pe nume Ramona.
A iesit dupa un telefon scurt «Vin. Undeee… ? Aha. Bine, ajung in cinspe minute» si un sarut grabit pe barbie. « Intr-o ora sunt acasa ».
Nu a fost acasa intr-o ora. Nici in doua. M-a sunat in cateva randuri si m-a mintit in tot atatea. Intre timp, a venit Ramona, era frumoasa, frumoasa, frumoasa si timida, timida, timida. Maxim 25 de ani, satena cu ochi mari si albastri-vinetii ca cerul inainte de furtuna. Nu m-a scos din «dumneavoastra» si nu a indraznit sa ridice privirea la mine decat o singura data… memorabila. Cine stie ce i-a povestit Andaa, ca stiu ca-i place sa se laude cu mine, cu baby al ei… Am intrebat-o cate ceva, nu mai stiu ce si nici nu conta, mi-a raspuns monosilabic cu leitmotif-ul deja enervant «O sa vina in seara asta, cu siguranta, nu trebuie sa va impacientati». Nici ea nu credea ce spune, dar nici nu pleca. Deja nu mai eram impacientat, doar plictisit. Ca si cum as fi stiut tot ce se poate sti in lume si nu mai aveam nimic de aflat. Suficient si afarisit, incercand sa-mi mut gandul de la Andaa si marele avocat Iulian caruia, cu siguranta, iubita mea ii facea o felatie scurta in acest moment. Ramona s-a oferit sa faca o cafea. Stia casa bine. Nu ma interesa Ramona chiar daca era asa de frumoasa. Asta nu m-a impiedicat sa o sarut incet pe umarul stang cand se intoarcea cu cafelele de la bucatarie si sa o mangai pe sani. N-a scos o litera. Am strans-o de sfarcuri. Eram in spatele ei, lipit cu pieptul de spinarea ei bronzata, cu mainile pe sub bratele ei cu pielea fina si parfumata, iar ei ii tremurau cestile in farfurioare si farfurioarele in maini. A varsat putina cafea pe carpeta beige. Era rosie ca racul Ramona, biata de ea. S-a aplecat sa stearga pata cu un servetel scos repede din poseta care s-a rasturnat de pe fotoliu si s-a varsat de toate nimicurile pe care le tin femeile vesnic cu ele. Nu stia cum sa stea sa nu i se vada coapsele lungi si chilotul de sub fusta scurta si stramta. S-a asezat in genunchi, fara sa se aplece prea mult. Am mers catre ea si i-am luat capul in maini. Am apropiat-o incet de penisul meu erect al carui gland aproape iesise din shorts. Nu s-a opus, a inchis ochii si a intredeschis gura putin. Ii vedeam dintii albi insirati pe mandibula si limba roz, cuminte si umeda.
- Vrei ? am intrebat-o eu abia soptit.
A facut semn din cap ca da, inchizand si mai tare ochii. Astepta. Ma astepta puternic, tare, in gurita ei rosie si proaspata, cu mainile pe gemenii mei incordati.
-     Daca te-as ruga sa ma mangai… am indraznit eu.
A inceput sa-si plimbe mana dreapta pe piciorul meu stang, abia atins, de la genunchi in sus, pe coapsa, mai sus, pe sub cracul largut, pana mi-am simtit penisul atins usor de degetele ei. Mi-am plimbat indexul pe buza ei de jos. Era catifelata ca a Andei, ca a Ilenei, ca a domnisoarei Preda, ca a tuturor femeilor pe care le-am iubit vreodata. Apoi, i-am pipait dintii, limba, cu un deget, cu doua, cu trei. Ea a inchis gura si a inceput sa le suga. Intai timid, apoi cu mai multa indrazneala. O priveam intens. Ochii ei stransi ca si cum astepta sa i se faca o injectie. Am intrebat-o daca este pentru prima data cand face asta. Mi-a raspuns ca da.
-    Vreau sa o fac, a adaugat. Cu dumneavoastra. I-am spus si Andei ca… va iubesc.
-    Cum sa ma iubesti?! Ramona… Habar nu ai cine sunt, draga mea.
Am apucat-o de umeri si am ridicat-o. A pus capul pe umarul meu si inceput sa planga. Mi-a spus ca ii e ingrozitor de rusine, i-am raspuns ca nu are de ce si am mangaiat-o pe par. Mie imi era ingrozitor de rusine. Tare de tot. Asa ne-a gasit Andaa. Avea pizza si Cabernet. Ne-a maturat cu privirea, a trantit cutiile pe masa de la bucatarie si s-a intors zambind, cu mainile in sold, ostentativ.
-    Daca  v-ati futut fara mine, va sparg ! Haideti la masa !


11 thoughts on “Masochism de sezon

  1. adaam, adaam, ce ma fac eu cu tine? da’ ce-o sa te faci tu cu tine?…
    pana una alta, am crezut ca o sa-ti ia zile intregi sa-ti revii din extaz, dar bag seama ca povestea nu se terminase; nici aia, nici asta.
    pai, probabil masochismul de buna voie este ce vei putea face cu succes de acum incolo, caci nu cred ca andaa sa te menajeze. noroc cu ramona astazi, dar next time ma intreb din care dulap vei musca. poate vei afla cu precizie din ce copac, padure, continent, in ce an dupa chinezi a fost cules lemnul lui. a! si parca ziceai ca esti cuminte. ce te-a luat de cap? ai innebunit de tot? nu mai zic ca prefer sa fac abstractie de nevasta ta – mai bine s-o pun si pe ea in marele virtual, cuminte, zambitoare, cu zulufi, asteptamnd un simplu click ca sa inceapa sa-ti arunce priviri cu ascutis cand te mai vede la taste. cred ca o s-o incurci, cat de curand… baby.
    by the way, cum este la mare? cald, nisip, clatite, rechini, tornade?
    si ce culoare are umbrela ta de soare? si ce mai fac ochii tai verzi? mai ales unul. nu l-am mai vazut…
    cheers!

  2. nevasta mea este la ny acum, lumsa. o distreaza teribil ce citeste pe blogurile noastre. mereu am gandit ca am o nevasta oarecum perversa ceea ce nu-mi displae deloc. nu prea stie ea ce e cu mine dar daca ma intreaba nu o voi minti. tu ce ma sfatuiesti?

    a fost cald spre fierbinte cu momente de incandescenta maxima. overwhelming… baby. merg si in week-end-ul asta, sau vine andaa aici. vedem.

    yours & kiss

  3. Pingback: blogonovela | adrian boioglu - tot mai sus

  4. mai, tu daca ai nevasta si ea citeste blogurile astea si nu te-a casapit inca, vreau s-o cunosc si sa-i fac portretul. :) :):)
    iata ce te sfatuiesc: promite-i ca, in schimbul libertatii de care ai nevoie sa-ti consumi iubirea pentru andaa (si sper sa nu se puna problema prea curand si de ramona…), sa faci toata treaba in casa si sa-i faci si un masaj zilnic. daca as fi in locul ei as face targul, ca, in definitiv, deja o inseli…… ggggg. si, nu, nu o minti! nu-mi plac mincinosii! cih!!!! (sau cu i din a???)

  5. cu i din a, da
    nu mai e nevoie sa fac aiai, aia, plus masaj. m-a sunat aseara. are amant de studii… polonez. asta pot intelege, chiar daca niciodata nu i-au placut blonzii. ce nu inteleg este ce au cautat de doua ori la madame tussaud. iar ramona ma suna de ma seaca. m-am suparat tare pe andaa ca a fost atat de afurisita sa-i dea numarul…

    mda… mai bine decat african

  6. voi din ce generatie faceti parte de aveti open marriage?
    ca te inseala si ea, bravo! polonez, african, albastru, varza, nu conteaza. de ce te inseala, ai intrebat-o? vreau sa stiu daca are vreo legatura cu afair-ul tau cu andaa consumat pe aceste bloguri.
    nu ma dezamagi cu ramona!
    ps cred ca era in cautarea statuiei de ceara a andeei…….????? s-o topeasca cu bricheta!

  7. tareeeeeeeeeeeeeeee anda …fooooarte tareeeeeeeeee!, adaam esti un norocos, oricum nu-ti spun nimic nou :) ))))

  8. foarte frumos…
    si…ireal!
    chiar se intampla ce citesc eu?
    imi spune si mie cineva?
    imi faceti o introducere?
    VREAU SA STIU SI EU!!!!!

  9. nu stiu ce citesti tu, dar sigur se intampla, ca daca n-ar fi, nu s-ar povesti…
    everybody, this is egomancer d! welcome him/her!
    welcome egomancer! a spus vocea a doua, de bariton! alte 20, 30 au raspuns in cor: welcome! mind the gap, egomancer!
    :)

  10. Dynamite view talking about Masochism de sezon! Thoroughly love this point of view.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>